Bazna

Biserica Evanghelica din Bazna

Biserica din sec. 15, cu parti romanice din sec. 13, zid imprejmuitor din sec. 15 si 16. Biserica se afla in partea de nord-est a localitatii. Corul este construit ca un turn. Cateva detalii romanice (portalul de vest, nisa din cor) indica existenta unei cladiri anterioare din sec. 13. Pana la sfirsitul sec. 19 turnul corului, ca si cel al portii, aveau un drum de straja neacoperit. Pe zidul nordic al corului se afla o nisa sacramentala de piatra, datata 1504. Sunt de asemenea de remarcat orga baroca si o strana din sec. 16. In clopotnita si in turnul de poarta se afla trei clopote dinainte de Reforma

Biserica fortificata de la Biertan www.biertan.ro

Complexul eclesiastic si de aparare a fost construit in secolele XV-XVI in stilul goticului t%uFFFDrziu, cu elemente specifice Renasterii. Timp de aproape 300 ani Biertanul a fost ales sediul Episcopiei Evanghelice (1572-1867) Edificiul central al ansamblului este o biserica-hala cu trei nave, boltite in retea, construita intre 1492 - 1516 pe locul alteia mai vechi, in stilul goticului tarziu, cu elemente de arhitectura renascentista la unele portale. In interiorul bisericii altarul in stil gotic tarziu, in forma de triptic a fost realizat in mai multe etape intre 1515-1524. Stranele sunt realizate intre 1514-1523 de sighisoreanul Reychmut si se numara printre cele mai valoroase de acest gen din Transilvania. Unica in felul sau este usa sacristiei construita la 1515, remarcabila prin sistemul de blocare. Dupa cutremurul din 1977 s-au executat lucrari de restaurare si consolidare la bolti.

Biserica fortificata de la Mosna

Faurita de mainile dibace si neobosite ale mesterilor sasi (adusi in Transilvania ptr. apararea fruntariilor imperiului maghiar candva in cursul sec XII), biserica fortificata de la Mosna sta marturie istoriei locurilor si a oamenilor, vrednica insotitoare de-a lungul istoriei transilvane a celorlalte asezari sasesti, povestind noua celor veniti mai pe urma de timpuri zbuciumate si de civilizatia saseasca, cea care a contribuit decisiv la faurirea istoriei Ardealului. Pentru cei care doresc sa rapeasca cateva ore din timpul vacantei sau al concediului si sa se abata in aceste parti, comuna Mosna este situata pe valea Mosnei, afluent al Tarnavei Mari, pe Drumul Judetean 141 la 10 km sud de orasul Medias.

Biserica fortificata de la Valea Viilor

In Valea Viilor se afla una dintre cele mai impresionante biserici fortificate din Transilvania. Biserica Sf. Petru, construita n sec. 13, a fost amplificata si fortificata n sec. 15 - 16, lucrarile fiind n linii mari terminate n 1520. nconjurata de o puternica centura de ziduri si turnuri, biserica are ea nsasi nfatisarea unui urias reduit, cu un turn deasupra corului si un turn pe vest. Nava are un plafon boltit cu o retea complicata de nervuri, care se sprijina pe 7 perechi de stalpi, jumatate ascunsi n zid. Un astfel de plafon are si corul. La nceputul sec. al XVI-lea, biserica a suferit unele modificari. n jurul anului 1520 intrarea principala din vest, sub clopotnita a fost zidita. n fata intrarii a fost ridicat un contrafort, care la o naltime de 10 metri, legat cu alti doi contraforti, formeaza un drum de straja. Au fost deschise doua intrari n biserica, una n partea de sud, cealalta n nord. Fiecare poarta a fost nzestrata cu un gratar de aparare si un turn cu scara giratorie. Transformari mari a suferit corul care a fost mbracat cu zidul masiv al turnului, care se ridica deasupra n patru etaje. Deasupra primului acoperis al turnului este un drum de straja iar deasupra acestuia un al doile acoperis. n anul 1738, biserica sufera unele stricaciuni din cauza unui cutremur, reparatiile fiind gata n 1742. Renovari se fac n 1781 si 1826. Biserica este nconjurata de un singur zid de incinta, de la care s-au mai pastrat 4 turnuri (bastioane). Turnul estic este datat 1501, data care poate fi si a constructiei zidului de incinta care a pastrat un drum de straja boltit, mai ales n partea sudica, mai bine pastrat decat cel nordic. n interior se pastreaza vechea cristelnita, strana preotului, datata 1526, altarul din 1779, cu sculpturi executate de Johann Folbarth din Sighisoara, coroana, plasata deasupra amvonului, din 1746, tabernacolul din partea nordica a corului datand din 1504. Biserica - cetate propriu-zisa este compusa dintr-o incinta ovala cu arcade si coridor de aparare, dublata n nord si sud. Face parte din lista UNESCO de monumente istorice.

Castelul Bethlen

Castelul Bethlen-Haller, construit in stilul Renasterii franceze din secolul XVII (1615-1624); plan patrulater cu turnuri de colt circulare, fara rol defensiv. Dispozitia generala de ansamblu reproduce in mic corpul central al castelului Chambord din Franta. Remaniat in sec.XVIII (1769-1773), cu o poarta in stil baroc.

Biserica fortificata Sf. Margareta - Medias

In inima centrului medieval al orasului se afla o biserica evanghelica cu hramul Sf. Margareta. In 13 iulie, de ziua Sf. Margareta, era organizat un mare targ, unde se intalneau mestesugarii din toate partile Transilvaniei, unde diferitele bresle ale mestesugarilor stabileau masuri pentru apararea intereselor lor profesionale si comerciale. In urma marii invazii turcesti din anul 1438, care a afectat profund si orasul Medias, fortificatia de aparare, probabil existenta, a fost intarita in jurul bisericii cu un zid dublu precum si cu mai multe turnuri de aparare. Acest complex de fortificatii s-a pastrat pana in zilele noastre. Anul 1550 aduce Mediasul la rang de oras, turnul bisericii inaltandu-se cu trei etaje. In 1551 pe trunul principal a fost construit in fiecare colt cate un turnulet, ca semn ca Mediasul avea dreptul sa pronunte si sa execute condamnarea la moarte (jus gladii).

Sibiul cu vechiul si pitorescul oras medieval www.sibiu.ro

Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfirsitul secolului al XV-lea se formeaza institutia numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor, condusa de un jude regal, mai tirziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate rominesti asa numite scaune-filiala in care nu locuiau sasi (T. Nigler). Perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al XVI-lea existau bresle (ca cea a cizmarilor), din care faceau parte si mesteri care activau in Tara Romaneasca sau in Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existind 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor. Dezastrul regatului maghiar survenit la Mohacs in anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cind cea fireasca filohabsburgica, avind in vedere afinitatile etnice si culturale, cind prootomana. Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecind "in corpore" la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o marturisesc si in prezent. In 1550 in Piata Mare se instaleaza "stalpul infamiei", un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius.

Sighisoara, singura cetate medievala locuita din Transilvania. www.sighisoara.com

Documentar SIGHISOARA este mentionata pentru prima data in anul 1280 sub denumirea CASTRUM SEX. Localizarea acestei cetati o facem pe actualul DEAL al CETATII care are doua platouri:platoul superior spre apus,mai inalt si mai ingust iar spre rasarit platoul inferior-cu aproximativ 40 de metri sub nivelul platoului superior,fiind insa cu mult mai larg. Aceasta configuratie a terenului a determinat atat dezvoltarea urbanistica a orasului-cetate cat si dispozitivul defensiv. Prima cetate-mentionata la 1280-a fost ridicata pe platoul superior,servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei asezari de la poalele dealului. In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari care la 1376 erau organizati in bresle. Prosperitatea economica a mestesugarilor si negustorilor sighisoreni se vadeste si in mariile resurse financiare ce se presupun a fi fost necesare pentru a ridica un puternic sistem defensiv,inaltat in a doua jumatate a secolului al XIV lea si al XV lea, impunand Sighisoara ca pe una dintre cele mai greu cuceribile cetatii ale vremii din Transilvania. Centura de fortificatii consta dintr-un zid lung de 930 metri,inalt de 4 metri si construit initial din piatra,ce se desfasura pe ambele platouri ale dealului. Aproximativ la mijlocul inaltimii era un drum de straja pentru arcasi.