Bazna

Localitatea este mentionata pentru intaia data in 1270, an in care regele Stefan al III-lea daruieste nobilului Bozouch din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, catre localitatea Boian. Localitatea Bazna a fost atestata documentar in 18 februarie 1302, printr-un act in care consiliul unei manastiri din Oradea adevereste cu un comite sas a donat localitatea denumita Bazna bisericii catolice din Alba Iulia.

Rudolf Rothens, in lucrarea Memorabilae Europae, aminteste de Bazna prin apele minerale care se gasesc in aceasta localitate in (1749), iar dr. Klaus, in studiul Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca, se refera la binefacerea apelor din Bazna.

Localitatea este renunumita si dupa rasa de porci care poarta numele localitatii. S-a format in urma unor incrucisari nedirijate intre scroafe de rasa Mangalita si vieri de rasa Berk, incepand din anul 1872, in localitatea Bazna, din Transilvania, utilizandu-se si consangvinitatea. Produsii rezultati, avand insusiri productive superioare rasei Mangalita, au fost apreciati de crescatori, astfel ca populatia hibrida s-a raspandit in scurt timp in jurul oraselor Medias, Sighisoara, Sibiu si Fagaras, datorita precocitatii si prolificitatii superioare fata de rasa materna, locala